Curtis Stigers: Muzică pentru suflet - De ce jazzul nu aparține doar puriștilor!

Curtis Stigers: Muzică pentru suflet - De ce jazzul nu aparține doar puriștilor!

Muzicianul american Curtis Stigers, cunoscut pentru abordarea sa muzicală eclectică, își exprimă îngrijorarea cu privire la acceptarea muzicii sale de către autoproclamata „poliție de jazz” într-un interviu recent. În ciuda acestor nesiguranțe, el rămâne calm și îi pasă puțin de părerile puriștilor. Pentru el, accentul se pune clar pe melodiile și poveștile pe care le spun, mai degrabă decât să se piardă în categorii și etichete. Cu aproape 50 de ani de experiență de învățare, exersare, cântare, cântând și scris, Stigers și-a construit o carieră cu mai multe fațete care combină elemente de jazz, pop, soul, blues, country și folk. Nu cântă pentru puriștii de jazz, ci pentru el și pentru publicul său, ceea ce îi subliniază libertatea muzicală interioară. Asta relatează ea Ziarul Saarbrücken.

Rădăcinile jazz-ului, unul dintre stilurile muzicale centrale care îi inspiră și pe Stigers, se află în comunitățile afro-americane din sudul Statelor Unite, în special în New Orleans. Acest stil de muzică s-a dezvoltat la sfârșitul secolului al XIX-lea prin fuziunea ritmurilor africane, a armoniilor europene și a tradițiilor muzicale indigene precum blues și ragtime. Jazzul se caracterizează printr-o bucurie deosebită în improvizație și expresivitate emoțională. Stilul nu este fix, dar permite muzicienilor să creeze spontan noi melodii și variații. În Tocilar cu muzică Jazzul este descris ca o muzică vie a momentului, caracterizată prin libertate creativă și diversitate stilistică.

Dezvoltarea jazz-ului

În secolul al XX-lea, jazz-ul a evoluat în numeroase stiluri, inclusiv swing, bebop și fusion. Termenul „jazz” este strâns legat de o atitudine față de viață care se caracterizează prin spontaneitate, creativitate și expresie. O teorie despre originea termenului indică termenul de argou „iasm”, care descrie „energie” sau „forță vitală”. Jazzul a continuat să evolueze, de la primii muzicieni stradali din New Orleans până în zilele noastre, unde este o formă de artă activă și vibrantă în multe țări, inclusiv în Germania. În anii 1920, jazz-ul și-a găsit locul și în Germania, dar a fost persecutat sub național-socialismul ca „muzică degenerată”. După cel de-al Doilea Război Mondial, el a cunoscut acolo o renaștere, sprijinit de trupele de ocupație americane.

Astăzi, jazz-ul este o formă de artă recunoscută, care se caracterizează prin numeroase festivaluri și o scenă activă. Instrumentul de bază în jazz variază de la saxofon și trompetă la pian la tobe și altele, iar diversele stiluri care compun jazz includ acid jazz, cool jazz, latin jazz și multe altele. Muzicieni renumiți precum Louis Armstrong, Miles Davis și Ella Fitzgerald au contribuit semnificativ la popularitatea și dezvoltarea jazz-ului.