Cordon Sanitaire: O cale germană împotriva partidelor extremiste de dreapta?”

Cordon Sanitaire: O cale germană împotriva partidelor extremiste de dreapta?”

În dezbaterea despre tratamentul partidelor de dreapta în mass-media, Belgia atrage atenția în multe feluri. „Cordonul sanitaire médiatique”, un firewall media, a fost introdus în urmă cu 30 de ani și de atunci a adus o contribuție decisivă la asigurarea faptului că niciun partid de extremă dreaptă nu a reușit să se afișeze în parlamentul valon. Potrivit trailer-ruhr.de, mass-media valonă, în special radiodifuzorul public RTBF, au decis în mod constant să nu ofere acestor părți o platformă.

Această excludere vizată, care nu include invitații la interviuri live sau talk-show-uri, a însemnat că candidații de extremă dreaptă precum „Chez Nous” au primit mai puțin de 2% din voturi la ultimele alegeri. În schimb, în ​​Flandra, conservatorul de dreapta Nieuw-Vlaamse Alliantie și extremistul de dreapta Vlaams Belang au primit fiecare aproximativ 20% din voturi. Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la legitimitatea partidelor de dreapta, așa cum remarcă politologul Léonie de Jonge în studiul său asupra creatorilor de media.

Originea Cordonului Sanitaire

Originea „cordonului sanitar”, care este văzut și ca responsabilitate socială și democratică, datează de la începutul anilor 1990. Pe atunci, termenul a fost reînviat după alegerile din 1991. Scopul a fost prevenirea colaborării cu extrema dreaptă după ce Vlaams Blok a obținut succese semnificative. Jean-Pierre Jacqmin, directorul RTBF, a confirmat că această practică este percepută ca de neînțeles de mulți jurnaliști francezi. Un exemplu este Géraldine Maillet, care a discutat despre influența ideilor de extremă dreaptă în programul „Touche pas à mon poste”, în timp ce Jim Nejman de la LN24 a explicat că un „cordon sanitar” nu sprijină ideologiile periculoase existente în mass-media belgiană.

Acest cordon nu a fost contestat legal și a fost confirmat de Consiliul de Stat în 1999. Interesant este că acest regulament nu se aplică doar partidelor de extremă dreaptă, ci a fost aplicat și pozițiilor islamice fundamentaliste, în timp ce grupurile de extremă stângă nu sunt afectate. Cu toate acestea, experții avertizează că problemele sociale precum ratele ridicate ale șomajului și veniturile medii scăzute pot servi drept un teren propice pentru atitudinile populiste de dreapta.

Comparație cu alte țări

O privire peste granițele naționale arată că prezența media a AfD în Germania prezintă o imagine semnificativ diferită. Aici, conținutul populist de dreapta beneficiază de o raportare extinsă. Cazul lui Björn Höcke, care și-a arătat „atitudinea patriotică” într-un talk-show în 2015, este un exemplar al influenței pe care o pot avea astfel de apariții în media. O propunere aflată în discuție este implementarea unui „cordon” similar în Germania pentru a reduce prezența în mass-media a AfD. În Luxemburg, de exemplu, revista „forum” este criticată pentru că nu a oferit timp de doi ani o platformă populistului de dreapta ADR, chiar dacă acest partid a primit aproximativ 10% din voturi la ultimele alegeri.

Pe scurt, politica belgiană în media ilustrează influența decisivă pe care mass-media o poate exercita asupra peisajului politic. În timp ce Valonia tratează responsabil cu extrema dreaptă prin utilizarea efectivă a mass-media, rămâne întrebarea dacă modele similare ar putea fi implementate în alte țări pentru a controla ascensiunea acestora. În timp ce Belgia poate privi înapoi la zeci de ani de experiență cu „cordonul sanitar”, alte țări precum Germania se confruntă cu provocarea de a învăța din aceste descoperiri.